Spuneam in nascocirea anterioara ceva de luminile orasului Arad vazute de la balconul hotelui.
Incep cu: Nu stiu altii cum sunt, dar eu imi incarc bateriile la maxim cand vad o asemeanea panorama nocturna. Imi da senzatia aia de zen.:)) Uit de tot si de toate, efectiv. Prietenii pot confirma, ca atunci cand ajung intr-o casa noua, primul lucru pe care-l fac e sa verific fereastra. Mai bine spus provelistea vazuta pe fereastra. Imi pare foarte rau ca nu am un aparat profesional cu care sa pot imortaliza aceste superbe paisaje.
Mie mi se pare foarte important ca o persoana sa stie sa-si gaseasca felul prin care se relaxeaza la maxim, sa spun asa. Altfel ajungem grizonati la 30 de ani.
Visez la imaginea aia cu mine pe balconul apartamentului meu (de preferat in New York:)) ) cu cafeluta pe balconul de unde ma pot bucura de spectacolul de lumini. Acum nu pot vedea altceva decat batranele blocuri gri ce inconjoara parcarea plina-ochi de masinute.
Hai ca las si un fulmulet cu privelistea aradeana.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu